Lecția de viata e o regula !

Teoretic Stiu..acum se naste un copil..Stiu ..un batran isi ia ramas bun.. Eu stiu sa spun cum ma cheama ..stiu sa arat iubire..stiu sa spun adevarul...stiu sa sufar..stiu sa iubesc...eu stiu povesti..desi practic sunt doar un simplu adolescent .In viata sunt momente pe care le regreti dar mereu si aceste momente au un scop.Noi oameni știm multe,dar nu destule !
Ma uit in jur , privesc in spate si vad cum fiecare etapa a vietii ramane o amintire intr`o carte mare cu pagini de "chin" numita "viata".Odata cu trecerea timpului am crescut in acelasi timp cu pasiunea mea fata de povesti.Am inceput sa vad realitatea cu alti ochi.
Si cu toate astea am întâlnit si obstacole, poate rautatea celor din jur a fost un dusman mare,iar invidia un prieten fals.In momentul in care primesti un repros din partea cuiva , tine capul sus si mergi mai departe. Scopul oamenilor invidiosi este pur si simplu ura..ciudat fiind spus ura, mai bine oftica!
Si tot teoretic,o lecție de viata rămâne invatata doar dupa ce o aplici de mai multe ori , practic e o regula: trăiește viata cu cap ; chiar daca știm multe,chiar daca dam de momente grele sau obstacole in viata;adulti fiind sau adolescenti !

Momente,timp mut!

Vremea de afara m-a facut sa dau ochii cu amintiri neplacute !
Clipele petrecute alături de cei dragi sunt pierdere de timp daca nu sti sa conturezi momentul;un timp care nu'l mai poti atinge,un timp care rade de tine atunci cand el alearga si tu stai; fiecare clipa trebuie traita la maxim si oricât de mult ai încerca sa rămâi plăcut suprins de cei din jur,intodeauna sa nu uiti ca nu zambesti pentru ei , zambesti pentru ca te simți bine!

Am aflat ca pot demonstra atitudinea unei persoane calme fata de o alta persoana calma;fiind destul de simplu abordand un singur subiect legat de sinceritate.Aplicand o singura data in viața o regula care tine de corectitudine(sau adevar)putem afla pana unde merge insistenta unei persoane si curiozitatea de a afla ce se întâmpla mai departe cu rezultatele definite. Logica interioară a inceput de la un conflict,între mine si clipele (sau momentele mai mult sau mai putin importante) care au fost pierdute fara sa dau atentie subiectului in sine ; m-am grăbit sa petrec timpul cu persoane de care mi'am dat seama ca nu am nevoie !
Poate e bine sa facem greșeli,dar la fel de bine ar fi sa ne asumam răspunderea pentru ele.

Depinde unde vrei sa ajungi !

Poți percepe viața ca un copil sau ca un adult,depinde unde vrei sa ajungi cu asta.Din doar câteva cuvinte întreaga ta lume a imaginatiei poate devenii un basm de vis, scriind liber despre acțiunea vieții tale si obstacolele întâlnite sau total paralel cu aceasta latura poți lua foarte ușor postura unui om simplu care prefera sa fie scurt si la obiect in fiecare lucru pe care il face , scriind gandurile sale pe foaie in fiecare minut,când are o noua idee.Dar de ce nu putem fi in același timp copii visand la basme si oameni simpli care scriu gânduri la minut? Exista câteva chestii care ne deosebesc si in general acestea sunt amintite mereu de către un profesor,părinte sau un simplu cunoscut , prin vorbe : " sunteți copii,voi încă nu ganditi!" fără ca ei sa își dea seama ca in orice copil, de oriunde , exista "Acel Ceva Special" ; dar oamenii mari nu primesc reprosul asta , de ce ?
Imi sustin vechea idee spunând încă odată ca viața are mai multe drumuri de parcurs si doar un singur sens! Sensul este evident acela de a merge înainte,iar drumurile le vom alege odată cu inaintarea in vârsta.Si cu drumurile astea, in ziua de azi, ma intreb unde vreau sa ajung?
Oricum un singur lucru mai important ai de realizat in viața : acela de a fi fericit in felul tau ,nu? Copil , adult ...indiferent : sa fi doar tu si sa facii ceea ce vrei tu !

Blogger vs. Scriitor

                           Blogger de acum.Scriitor atunci

    Scriitorii  din vremurile vechi isi luau pana, pixul sau ce aveau de scris, o foaie goala de hartie si compuneau. Bloggerul se logheaza, poate arunca ochii si prin alte boguri si tasteaza tot ce-i trece prin cap.In ambele cazuri poate fi ceva mai mult sau mai putin interesant, care poate atrage sau nu cititori.
     Marii scriitori se îmbrăcau elegant şi se aşezau la birou, alţii scriau noaptea pana dimineaţa, fiecare având sursele lui. Artistul în momentul în care scrie,se departeaza total de tot ceea ce il inconjoara.Iese din sfera realista si isi creeaza propria lume de vis,prin propriile scrieri,opere.Din acel moment tot ce scrie el , e pentru alti oameni pe care poate nu`i cunoaste,nicioadata nu va sti in mana cui va ajnge cartea sa. Partea frumoasa aici este ca odata cu trecerea anilor,cartea respectiva prinde valoare,cuvintele scriitorului pot avea alt inteles , imaginati-va voi acum dezchizand o carte a lui Eminescu,incercati sa retraiti cuvintele lui.Mai puteti? Puteti sa intrati in pielea Luceafarului? Puteti voi fetele sa fiti vestita Catalina , iar voi baieti tanarul si indragostitul Catalin? Nu ...
    Pe de alta parte , cu toti putem fi bloggeri..Dar trebuie sa descoperim singuri cum sa facem cititorul sa ne citeasca "cartea".Un blog poate fi interesant de la primul post sau nu. Un articol postat poate fi interesant pentru unii,plictisitor pentru altii.Poate multi dintre noi ,cei care postam,avem uneori acelasi idei,iar alti oameni au citit deja continutul printre randuri , cu gandul ca au mai vazut ceva asemanator inainte .
   Pe scurt,nu ma hotarasc : blogger sau scriitor? Sau si si?  Oricum un lucru e sigur,oriunde as scrie trebuie sa fac cumva sa va atrag atentia asupra a tot ceea ce vreau sa exprim,sincer,avand in vedere faptul ca am publicat in cateva reviste care poate nu au fost citite de multi oameni.
   Este greu să găseşti un mesaj cu un continut care să fie mereu interesant, dar toti avem dreptul sa incercam !